AurasMihai.ro Online is fun
Si altele
Dupa cateva zile de mers prin tara cu TIR-ul … revii cu cateva idei despre viata de camionagiu, despre drumuri si solidaritatea intre soferi si despre cum te invata nevoia sa te descurci in situatii-cheie. Am invatat cateva chestii utile si am auzit cateva povesti foarte interesante, cu si despre camionagii. Din pacate, multe nu se pot spune pe blog :)
Ziua pe drumuri, spre parcarile si vamile frecventate de camionagii, noaptea in motelurile de langa. Asa am aflat ce inseamna “sa faci economie = sa vinzi/cumperi carburant la negru”, ce ai voie si ce nu ai voie sa spui pe canalul 22, ceva injuraturi noi si cateva povesti cu “fetite“. In plus, am convins cateva zeci de camionagii sa acceseze site-ul Scania. Daca nu, macar sa caute pe google “cel mai bun sofer de camion”.
In “campania” asta am fost cam 2 camionagii si jumatate. Eu, Alex (in poza) si Rares. De fapt, cam 2 si un sfert, ca eu mai mult am dormit sau am stat pe net. Mai ales ca au fost drumuri foarte lungi, iar patul din spatele scaunelor soferilor e aataaat de mare si moale :))
Noroc si cu rucsacul de haine (perna mea improvizata), incarcatorul de masina si gadgeturile.
Cred ca e prima excursie cand am fost blindat in materie de electronice si incarcatoare. Am avut doua stick-uri de net Vodafone (au cam dat rateuri in Vama Bors, dar in restul calatoriei au fost ok), laptopul meu HP (pe care inca-l mai tin bateriile sa stea online vreo 2 ore), un Tablet PC Prestigio Multipad in teste (cu 3G, dar fara USB) pe care l-am chinuit in momentele de plictiseala (o sa scriu articol separat cu impresii), doua camere foto (pe care n-am apucat sa le folosesc), un Samsung Galaxy S2 si un HTC Hero, o mini-camera video si doua camioane in miniatura, cu telecomanda.
MiniUSB, microUSB, incarcatoare normale si de masina pentru laptop si telefon.
Si inca ceva esential: un prelungitor de 2 metri, pentru ca m-am invatat ca la conferinte si in hoteluri e cate o priza pe incapere, indiferent de cati oameni vin. Asa ca mi-am cumparat prelungitor special pt evenimente :))
Despre viata de camionagiu …
Eu nu cred ca as putea sa stau atatea ore la volan, tintit intr-un scaun de camion, departe de familie si prieteni. Si fara wireless. N-as putea sa conduc atatia kilometri in conditii de stres, stiind ca am in remorca din spate marfuri de cateva sute de mii de euro. Cu tot cu GPS si atentionari sonore in caz de probleme. Nu cred ca as putea sa fiu atat de atent la drum, la pericolele care apar pe sosea, la limitele de viteza si restrictiile din fiecare tara, sau la hotii si speculantii care roiesc in jurul parcarilor. Fara o trusa multi-functionala de scule sau prim ajutor si cateva bate de baseball sau pistoale cu electrosocuri. Si pentru ca am inteles ca se practica, n-as putea sa fac sex cu o persoana pe care n-o cunosc/iubesc. Mai ales daca e culeasa de pe drum si are deja la activ cateva “vamuieli”.
Despre programul calatoriei am scris putin pe site-ul “cel mai bun sofer de camion“, in zona de jurnal de caravana. Scurt si la obiect. O sa mai scriu. Mai sunt 45 de zile de inscrieri, dupa care semifinala si finala pe tara. Si concursul din Suedia.
Povestile cu si despre camionagii vor aparea intr-un articol separat. La fel si articolul despre camionul cu alcoolock (!) cu care ne-am plimbat prin tara.
Astazi baietii vor fi la Giurgiu, in ultima parte a acestei etape din campania mare de promovare. Iar “mini-campania” cu bloggerul Auras a fost un experiment. Vom vedea daca se va continua si la editia viitoare. Amatori ar fi :)
Pana atunci, daca aveti prieteni cu varsta sub 35 de ani, care stiu sa conduca “like a boss” camioane/TIR-uri (indiferent de marca), dati-le link-ul asta. O sa va multumeasca. Sunt sanse mari sa castige ceva premii atractive :)
Şi eu aş vrea! Ce? Numai băieţii pot fi interesaţi de o asemenea experienţă?
poi ai dreptate si femeile pot conduce un camion